Cea mai mare economie europeană a evoluat peste așteptări în trimestrul al treilea și a evitat un al doilea trimestru consecutiv de contracție și recesiunea tehnică. Pe de altă parte, analiștii avertizează că Germania rămâne prinsă în stagnare economică. Și la nivelul zonei euro creșterea a accelerat peste așteptări.
Creșterea economiei din România va fi mai lentă anul acesta decât era estimat inițial, iar în 2025 alimentele vor fi mai scumpe, nefiind exclusă nici o creștere a TVA, cu două puncte procentuale, dar nu mai devreme de jumătatea anului viitor, indică un raport al UniCredit Bank.
Economia va continua să decelereze anul viitor, existând chiar un risc de recesiune, deși nu este scenariul de bază, consideră Adrian Codirlașu, vicepreședinte al Asociației CFA România.
Economia zonei euro și cea a Uniunii Europene a înregistrat o creștere ușoară în trimestrul al doilea, comparativ cu trimestrul precedent, iar România a avut cea mai modestă performanță economică din blocul comunitar, conform datelor revizuite publicate de Eurostat.
Produsul Intern Brut al României a crescut în trimestrul II cu 0,1%, în termeni reali, față de trimestrul I, la 430,772 miliarde lei, arată datele provizorii (1) ale Institutului Național de Statistică (INS). Față de același trimestru din anul 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2024, o creștere de 0,8% atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier.
Economia Germaniei, cea mai importantă din UE, a continuat să scadă în august, chiar mai mult decât în precedentele 5 luni, potrivit sondajelor de specialitate, și ar putea intra în recesiune. Este o veste proastă și pentru economia României, care în ultimul an și jumătate nu merge nici ea bine - către Germania merg peste o cincime din exporturile românești.
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a urcat în mai la 2,7%, de la 2,6% în aprilie, în timp ce România este, pentru a cincea lună la rând, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar, arată datele publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).
Produsul Intern Brut (PIB) al zonei euro și Uniunii Europene a înregistrat un avans de 0,3%, în primul trimestru din 2024, comparativ cu trimestrul patru din 2023, arată datele publicate de Eurostat.
Deși România a depășit Ungaria anul trecut în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB) calculat la paritatea puterii de cumpărare, ungurii totuși trăiesc mai bine, sunt mai bogați și nu migrează ca românii în căutarea unei vieți mai bune, iar economia maghiară este mai stabilă și se bazează pe exporturi, nu pe consum, așa cum este cazul României, spune ministrul Economiei Naționale, de la Budapesta, Márton Nagy.
Banca Mondială și-a revizuit în jos estimările privind avansul economiei românești din 2023 și până în 2025.
Industria în România are o pondere mai mare în PIB decât în Germania sau Franța, reiese din statistici. Observația a fost făcută de Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR.
Ce face o țară să fie puternică: o armată puternică, o economie solidă, gradul de digitalizare sau de inovare? Niciuna în mod singular, ci câte puțin din fiecare, susțin spaniolii de la Elcano Royal Institute, care calculează un indice agregat care măsoară mai mulți parametri- puterea economică, cea militară și „soft presence”, care cuprinde dezvoltarea culturală, turistică, sportivă sau pe cea științifică.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 403,03 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,9% față de trimestrul II 2023 și cu 2,9% față de trimestrul III 2022, arată datele provizorii (2) publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). În primele nouă luni din 2023, economia României a crescut, comparativ cu perioada similară din 2022, cu 1,4% pe seria brută și cu 2,2% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2023 față de varianta provizorie (1) publicată în 7 decembrie 2023.
Anul trecut, populația ungară a cheltuit 71% din media UE pentru bunuri și servicii, adică pentru consum. Acesta este al doilea cel mai slab nivel din UE, ceea ce înseamnă că ungurii sunt pe locul doi în topul celor mai săraci cetățeni ai UE. Cel puțin conform cifrelor din 2022, acum actualizate. Anul trecut, doar bulgarii stăteau mai rău decât ungurii, cu 69% din media UE cheltuită pentru consumul individual. Bulgarii au parcurs un drum lung din 2021, când procentul lor era de 65%, relatează publicația de opoziție Nepszava, citată de Rador Radio România.
Un institut ungar contrazice datele Eurostat și spune că România nu a depășit Ungaria din punct de vedere economic.
Deși România are cea mai mică pondere a valorii adăugate brute în exporturile germane și cererea finală, ea este afectată destul de puternic în cazul unui șoc economic în Germania, arată o analiză a celor de la Erste Group.
Încrederea analiștilor financiari în economia românească continuă să scadă la început de toamnă, pe fondul decelerării economiei și a creșterii taxelor.
Sectorul ilegal în economia bulgară reprezintă aproximativ 33,1% din Produsul Intern Brut (PIB) oficial al țării, ceea ce reprezintă cel mai mare procent în Uniunea Europeană. Datele fac parte dintr-un studiu realizat de Departamentul pentru Politici Economice și Științifice și Politici privind Calitatea Vieții, transmite publicația bulgară Duma, citată de Rador Radio România.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a înrăutățit estimările privind evoluția economiei românești în 2023 și în 2024, potrivit unui raport publicat de instituția financiară internațională.
Ungaria s-a afundat în mod neașteptat în recesiune, înregistrând cea mai lungă contracție economică din ultimii 28 de ani, în timp ce războiul din Ucraina a continuat să submineze creșterea economică în estul Uniunii Europene. România este, totuși, o excepție, reușind să mențină o creștere constantă, scrie Bloomberg.
Încrederea analiștilor CFA în perspectivele economice ale României a crescut în mai față de aprilie pe fondul îmbunătățirii componentei de anticipații. Analiștii văd o inflație în scădere, dar și o creștere economică mai mică decât anul trecut, în timp ce peste o treime văd și o scădere a prețurilor imobiliarelor.
Economia UE și a zonei euro au înregistrat o creștere de 1% în primul trimestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Spania, Cipru, Malta și România au raportat cel mai semnificativ avans, arată datele revizuite publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Numărul de insolvențe a crescut, în România, cu 1,3% în primele patru luni ale anului, iar estimarea pentru final de an este 10% față de 2022.
Datele macroeconomice publicate deunăzi au provocat în Ungaria un oarecare șoc. Potrivit datelor, în privința PIB-ului pe cap de locuitor, România a depășit acum Ungaria în mod incontestabil, scrie Daily News Hungary, potrivit Rador.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit prognoza privind creșterea economiei României în acest an, estimând un avans de puțin peste 2%, semnificativ mai lent comparativ cu proiecțiile anterioare.